épura

épura
épura

Dictionnaire des rimes. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Regardez d'autres dictionnaires:

  • epura — EPURÁ, epurez, vb. I tranz. 1. A curăţa un amestec, o soluţie etc. de substanţele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. fig. A îndepărta elementele necorespunzătoare dintr o instituţie, întreprindere, organizaţie etc. – Din fr. épurer …   Dicționar Român

  • epură — EPÚRĂ, epure, s.f. Desen liniar care reprezintă în proiecţii diferitele părţi ale unei maşini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcţiilor geometrice. ♦ Diagramă. – Din fr. épure …   Dicționar Român

  • épura — s. f. Desenho, segundo uma escala dada, que representa num ou em vários planos as projeções de um objeto a três dimensões …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • epurá — vb., ind. prez. 1. sg. epuréz, 3 sg. şi pl. epureázã …   Romanian orthography

  • epúrã — s. f., g. d. art. epúrei; pl. epúre …   Romanian orthography

  • epurare — EPURÁRE, epurări, s.f. Acţiunea de a epura, epuraţie, curăţire, purificare. ♢ Epurarea apei = operaţie de îndepărtare din apele potabile, industriale, de canal etc. a substanţelor care le fac improprii anumitor întrebuinţări. – v. epura. Trimis… …   Dicționar Român

  • purifica — PURIFICÁ, purífic, vb. I. tranz. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanţelor sau a elementelor străine; a curăţa. ♦ (tehn.) A epura. ♦ refl. şi tranz. fig. A deveni sau a face să devină pur din… …   Dicționar Român

  • épurer — [ epyre ] v. tr. <conjug. : 1> • espurer 1180; de é et pur 1 ♦ Rendre pur, plus pur, en éliminant les éléments étrangers. ⇒ purger, purifier. Épurer de l eau, un liquide. ⇒ clarifier, décanter, distiller, filtrer, raffiner, rectifier.… …   Encyclopédie Universelle

  • epurativ — EPURATÍV, Ă, epurativi, e, adj. Capabil să cureţe; purificator. – Din fr. épuratif. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  epuratív adj. m., pl. epuratívi; f. sg. epuratívă, pl …   Dicționar Român

  • purga — PURGÁ, purghez, vb. I. refl. (Rar) A şi provoca purgaţie (cu ajutorul purgativelor). – Din fr. purger, lat. purgare. Trimis de oprocopiuc, 26.04.2004. Sursa: DEX 98  purgá vb., ind. prez. 1 sg …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”