- apuce
- capuce
Dictionnaire des rimes. 2013.
apuce
Regardez d'autres dictionnaires:
angaja — ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiţii determinate. A angaja o lucrare… … Dicționar Român
apuca — APUCÁ, apúc, vb. I. I. 1. tranz. A prinde, a lua, a înşfăca, a înhăţa (cu mâna). ♦ A pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a şi însuşi ceva la repezeală. ♢ expr. (intranz.) (Care) pe unde apucă = (Care) pe unde nimereşte. Pe apucate … Dicționar Român
carnacsi — carnácsi interj. – Drace! – Mr. carnasi. tc. karnaksi să te apuce crampele (Şeineanu, II, 91); cf. ngr. ϰάρναξι. Trimis de blaurb, 01.01.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
deruta — DERUTÁ, derutez, vb. I. tranz. A face pe cineva să se încurce, să se zăpăcească, astfel încât să nu mai ştie ce să facă sau încotro să o apuce; a dezorienta, a zăpăci. – Din fr. dérouter. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A deruta ≠ a… … Dicționar Român
dezorientat — DEZORIENTÁT, Ă, dezorientaţi, re, adj. Care nu se poate orienta în spaţiu, care nu ştie exact unde se găseşte, pe unde trebuie să apuce. ♦ fig. Care nu ştie ce atitudine să ia în faţă unei situaţii; descumpănit. [pr.: ri en ] – v. dezorienta. cf … Dicționar Român
hart — hart1, hárturi, s.n. (reg.) latură, parte. Trimis de blaurb, 19.05.2006. Sursa: DAR hart2, interj. (reg.) semnal dat cailor să apuce la stânga. Trimis de blaurb, 19.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
intra — INTRA1 Element de compunere însemnând în , între , care serveşte la formarea unor adjective şi substantive. – Din fr. intra , lat. intra. Trimis de valeriu, 01.03.2007. Sursa: DEX 98 INTRÁ2, íntru, vb. I. intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A trece… … Dicționar Român
năvlac — năvlác adj. m. (reg.) care dă năvală, lacom să apuce. Trimis de blaurb, 26.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
şti — ŞTI, ştiu, vb. IV. I. 1. Tranz şi intranz. (Folosit şi absol.) A avea cunoştinţă (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaşte. ♢ loc. adv. Pe ştiute = în cunoştinţă de cauză. Pe neştiute = a) fără să şi dea seama; b) în ascuns, pe furiş … Dicționar Român
